Si cu asta termin cu Bali, ca sa nu va mai chinui. Dupa ce am vazut ca sportul la suprafata apei necesita ceva dibacie, vazand ca n-am reusit sa fiu la inaltime (pe placa), am bagat capul la fund de rusine, amintindu-mi ca Sub apa, nu-i asa, totu devine usor :)
In plus, snorkelingu’ nu mi-e tocmai strain, cu toate astea aproape inexplicabil, pana acum nu ma bucurasem de peisajul submarin de la tropice.
Tulamben e un satuc care se ocupa cu lansarea oamenilor la apa, bazandu-si succesul pe o colaborare Japoneza-Americana. Americanii au construit un cargobot, japonezii l-au scufundat. Spre bucuria actuala a coralilor si scafandrilor. The years under the sea have transformed it one of Indonesia’s most beautiful artificial reefs.
La 50m de tarm, zace asadar USAT Liberty Glo. Sub apa, ca la teleenciclopedia: carcasa navei, corali, pesti colorati si misunatori. Pe la 9 au inceput sa apara grupuri de scafandrii, umpland zona cu bule de oxigen. Ii priveam de sus cum se invart in jurul epavei si fac poze. Era sa ma lovesc de unul candam dat coltul dupa o camera a epavei.
Pericolul scufundarii intr-un peisaj extrem de interesant (experientele mele anterioare limitandu-se la Marea Neagra), e ca vrei sa vezi cat mai mult, de 2 ori in timpul urcarii catre suprafata, de la -10m(cred) mi-am dat seama ca nu prea am oxigent suficient ceea ce transforma revenirea la aer, destul de tricky.
La un moment dat am dat peste de un banc de pesti destul marisori, (50cm) care se invarteau in cerc cu sutele. Am inotat spre ei, s-au dat incet la oparte, acceptandu-ma in mijlocul lor: un ciclon domol gri-turcoaz. Am incercat de cateva ori sa-i ating dar fara succes, se dadeau la o parte fara sa se sperie, sau sa se grabeasca.
Related: flickr | LP | Snorkeling in Bulgaria (#1 | #2)
