
Fresh lazy mornings & jazzy nights in Pai – the hippie hide-out – un satuc cu feeling de Garana, dar ceva mai populat.
Perfect spot for doing nothing.

Fresh lazy mornings & jazzy nights in Pai – the hippie hide-out – un satuc cu feeling de Garana, dar ceva mai populat.
Perfect spot for doing nothing.

Autobuz spre Pai. 54 de oameni pe 28 de locuri. De fapt, ca in orice autobuz urban aglomerat din .ro, doar ca trebuie sa stai asa 2-3 ore. Controlorul tine loc de usa din spate, stand pe jumatate afara – din cand in cand mai baga capul inauntru cand se fereste de crengi. De fiecare data cand autobuzul se opreste in panta sare repede jos si pune o pana la roata, sa n-o ia la vale.

Viata-ncepe dimineata. Toate diminetile sunt insorite. In Thailanda.
Sokay (soferul de azi-noapte) ma ia in primire, ma prezinta catorva calugari. Intru in vorba (vorba-vine ‘intru-n vorba’ – intr-o engleza minimala) cu La, un calugar de 21 de ani, fumator. De altfel, am fost surprins sa vad (in prealabil) ca o parte din calugarii budisti fumeaza, sunt cu mp3-urile in urechi si vorbesc mult la mobil.
A guy goes to Pai *not*.
Pe la 4-5, am descalecat, am returnat motoreta si am incalecat pe autobuzul spre Mae Taeng, de unde urma sa iau alt autobuz de Pai. Dar, cum calea catre Taramul promis nu e neaparat lipsita de bolovani, am aflat cu amuzata si incurcata surprindere ca urmatorul autobuz urma sa treaca de-abia la 8AM a 2-a zi. Ghidandu-ma dupa pionierescul tot inainte
Chiang Mai devenise deja prea confortabil & familiar, asa ca era momentul sa schimb peisajul. Asa ca am luat calea muntilor. In Chiang Mai orice colt de strada care nu e studio de masaj, ofera excursii de trekking, rafting, plimbari pe elefanti. Cu preturi incepand pe la 30$ pe zi.
In consecinta m-am ambitionat sa fac o tura de trekking on my own. Nu stiu daca exista cercetasi thailandezi, insa cu siguranta padurarii ocrotesc industria de excursii de trekking, astfel incat majoritatea cararilor nu sunt marcate.