Templele budiste sunt, cel putin la exterior destul de sobre. Cel putin cele vazute pan-acum. Am vazut insa si cateva cu peretii exteriori pictati intr-o maniera nu foarte indepartata de bisericile de pe-acasa.
Ocazie cu care am aflat ca exista si iad budist – cel putin in anumite ramuri de budism. Mi-era simpatic budismul tocmai singura religie majora care nu umbla cu sperietori.
Year: 2007
Ce cauta Cosmina Pasarin intr-o poza de la bienala de fotografie din Luang Prabang? Sau mi se pare? Oare asa se manifesta dorul de patrie? Zoom in after the jump ->
Categories
Craciun in sandale
Am ajuns in Luang Prabang, unul dintre cele 3 orase mai mari din Laos, cu alte cuvinte am dat de civilizatie, dupa o pauza destul de mare. It feels rather good.
Multumesc tuturor pentru urarile de bine. Back at cha!
Nu stiu cati romani sunt acum in Laos, am o vaga banuiala ca nu prea multi. 3 suntem in Nong Khiaw. Monica, Simona & yours truly. Simona a venit din China unde e ghid/catarator la o companie de activitati outdoor, pe Monica am intalnit-o in Bangkok, unde preda Engleza.
portret de familie
Plimbarea prin jungla n-a durat mai mult de 2 ore asa ca ne mai ramasese elan expeditionar. Asa ca ne-am hotarat sa cercetam mai departe raul. Ne-am facut provizii: 1 punga de sticky rice, 3 beri, 6 oua fierte, banane si, evident, 1 sticla de Lao Lao.
La vasle! Amintirile umede de la inceputurile ddd. Good old sweet ODM memories.
Ne-am saturat de vaslit contra-curentului, am acostat pe o plaja si am purces la adunat lemne.
Tzipete de maimute pe luna plina. De fapt am asistat la primu rasarit de luna, oi mai fi vazut si altele dar asta-i prima data cand realizez. Fiind intr-un defileu, luna a aparut treptat dupa o stanca aprinzand destul de brusc tot peisajul.
Categories
Cu ochii la maceta
Am incercat sa ne dam nitel prin jungla, am gasit o cararuie care iesea din sat, dar se infunda in jungla. O perioada am practicat mersul piticului prin niste tunele vegetale. Probabil un traseu de trekking. Ghizii incearca sa-si asigure monopolul asa ca nu au niciun interes sa marcheze potecile. Am reusit totusi sa urmarim o perioada traseul cautand taieturi drepte in liane, semne de macete. Dupa vreo ora insa nu prea ne mai era clar pe unde duce drumul. La un moment dat am dat si peste un cuib de viespi
