SEPT 2007 – IUNIE 2009
Malaezia – Singapore – Tailanda – Laos – Cambodgia – Indonezia – Hong Kong – Macao
Sunt excitat sa fiu acasa si trist ca s-a terminat.
Branza, dus, somn, branza, bere povesti. Dupa multiple beri explicative si recuperatorii cu prietenii o sa selectez pozele ultimelor 3-4 luni si o sa mai postez. Promit.
2 seturi de poze, una langa alta, Alun-Alun, Kraton, Yogyakarta, Indonezia – ciobani, Transilvania, Romania. Si eu la mijloc in KL, dinspre Indonezia inspre Romania si fizic intre cele doo poze in galeria # in care m-a suprins pozitionarea lor plina de talc.
Ivor Prickett poze din Transilvania si Agung Nugroho Widhi, poze din Jogja
Greetings from Manado. Plin de biserici semete (unele arata a cladiri de birouri), impresionant pentru o tara majoritar musulmana. Pe-aici insa majoritatea e crestina, ceea ce inseamna ca berea e mai ieftina si mai la indemana :)
Am fost in Kadidiri, Togian Islands, dupe care Gorontalo unde am dat si-o vizita pe la un shaman.
promit (ca de-obicei, ca doar nu ma costa sa promit) ca revin cu povesi si poze. Intre timp, daca va plictisiti, my links & twitts
Next: Pulau Bunaken [flickr | google images | wikipedia]
view from the “Island Retreat” resort – Bomba / Togian Islands
www.togian-island-retreat.com
So, pe scurt si-n fuga. Din Taka Bonerate am evadat cu o barca de pescari, 12h pe furtuna, cam speriati. Periculos da’ ietin :) 2.5$ doispe’ ore de zgaltzaiala umeda si antren maxim. px will follow.
Dupa care Tana Toraja, o depresiune legendara – protejati de muntii-nprejmuitori, oamenii locului s-au tinut relativ departe de olandezi si bugis si si-si mai pastreaza pana-n zilele noastre o parte din traditii. Sunt celebri pentru casele arcuite si pentru ceremoniile funerare – ei le zic ‘petreceri’. Pe scurt: stau cu ruda imbalsamata in casa, de la cateva luni pana la cativa ani (media e de 1-2ani) pana aduna suficienti bani pentru o petrecere cum-se-cuvine. Am asistat la o ceremonie mid-range, a durat 4 zile si in punctul culminant au sacrificat 10 bivoli in 20 de minute. Dupa care, decedatul e escortat la locul de odihna – in general o gaura in varf de stanca.
A trebuit sa stam putin in Rantepao unde Attila a capatat putina Febra Tifoida. Va recomand spitalul din Rantepao. De fapt va recomand asistentele, duzini de tinerele chicotitoare de ciocolata in uniforme albe. Aproape ca-n filmele.
Mai departe in alta depresiune – Lore Lindu national parc – la plimbare printre megaliti – statui ca-n Insula Pastelui dar mult mai mici, rasarite din cand in cand printre rice paddies. 2 zile de traversat muntii, jungla ploioasa, plina de lipitori si albine preacurioase si nepoliticoase.
Acum am ajuns intr-un final in mijlocul civilizatiei, in Palu. Strazi, semafoare, dush, restaurante – dupa o cura de orez de 3+ ori pe zi, internet, antren :)
Next » Togian Islands.
_______________
PS. Romani la plimbare update » www.peicipecolo.com – lovely, check them out.
PS2. Noul cabinet Florescu. Pentru ca merit! :)
In continuarea Nino-Nino
Cei mai primitori baieti din lume-mi par la ora asta politistii.
Nu politistii in general ci politistii din Pulau Selayar (insula), care ne-au gasit din greseala pe ferry-ul Pantai Bira – Selayar si, putin cam entuziastmati de oaspeti, ne-au invintat generos in duba. »
Acum am reusit sa urc si unul dintre filmuletze (in care din pacate nu se vad oameni)
2.5$ pentru o calatorie de 11 ore. Convenabil :)
Dar oamenii – prietenosi si vorbitori :) Dar si multi – in poza nu se vad toti ca dorm pe scaune. Am mai gasit un loc pentru 4 oameni – in spatele ultimului vagon, asa ca nu ne-a mai ramas decat sa multumim podelei.
De fapt, a fost putin dezamagitor, m-as fi asteptat la conditii mai hardcore (dupa ce am fost pus de multiple ori in garda), dar viata merge bine-mersi mai departe, om cu om, si cu personalul de Jakarta
Tamás
Welcome to Jakarata