Pe plaja, dupa ce s-au lamurit ca nu cumpar nici safari, nici masaj, nici plimbare cu barca, nici brelocuri de abanos, ‘fixerii’ locului m-au rugat sa-i invat niste romana,
Categories
Tag: tropical leisure
Categories
Apel la decență
Nu va lasati bikinii sa atenteze la inocenta localnicilor.
Semn plasat intrarea in sat / iesirea de pe poteca cu bungalow-uri, unde printre copaci stau strainii care, dupa cum stim, au morala indoielnica si apucaturi lascive. Si bani. Asa ca au poteca lor. In padure.
Langkawi e un (yet another) paradis tropical, umbrit, sau însorit, depinde de perspectivă, de statutul de insulă duty-free. Alcoolul e taxat cu strășnicie, măsura menită să-i ajute pe cetățenii (musulmani ai) Malaeziei să țină calea dreaptă, așa cum bine scrie la carte.
Pentru a veni însă și în întâmpinarea turiștilor mai puțin aplecați (sau neexclusiv aplecați) asupra muzeelor și plimbărilor în natură, sau pentru a contracara nițel concurența vecinului budist (adică MULT mai liberal) din nord (Thailanda), guvernul Malaeziei, într-un surprinzător moment de înțelepciune (sau slăbiciune) a închis ochii (și deschis buzunarele) instituind 3 insule cu statut de duty-free. Așa au răzbit în prima linie a destinațiilor turistice: Langkawi, Tioman & Labuan.
Categories
Tammy’s cafe, the hidden late hours bar in Pantai Cenang, Langkawi.
Cheap beer, friendly people, mellow tunes.
Sau la multi ani cum se zice pe-aici.
N-am mai scris de mult pentru ca sunt lenes si nu ma plictisesc prea tare (cum de fapt ar merita oamenii lenesi)
Anul Nou in Bali, alaturi de niste amici si o gloata vesela de CouchSurferi. 3 zile in Kuta, zona de backpackeri, petreceri (si foste atentate teroriste). Dupa care am inchiriat o motoreta si am sarit pe urmatoarea insula din vest, Lombok cu destinatia Gili Trawangan o insulitza de petrecareti. Suficient de mica incat sa fie inconjurabila intr-o ora de mers la pas si fara sa beneficieze de post de politie – de unde afluenta de petrecareti, buruieni si ciuperci. Lume multa de anul nou, insula mica, preturi de aproape 10 ori mai mari decat in sezon normal. Ceea ce a rezultat la o noaptea de revelion romantica pe plaja (bagaje lasate la Attila & Simon– kudos) si o a doua intr-un resort de lux – prin bunavointa unui prieten a unei prieten care ne-a tolerat cu generozitate lasandu-ne sa dormim in divanul din gradina.
Dupa care Kuta Lombok, dupa care inapoi in Kuta – Bali, dupa care o plimbare de 3 zile cu motocicleta prin orezarii si temple balineze. Cu Tiara, Fivi, Mariza (CS Jakarta crew) si Rene un neamtz campion autostopist de yacht-uri – in drum spre casa (parasita acum 4 ani).
Opriri notabile: Ubud, un satuc artistic – plin de galerii, temple si artist’s retreats (zilele astea, Sagmeister) – Bersakih, Mother temple of Bali. Acum o pauza de o noapte inapoi in Kuta unde a trebuit sa expediem grupul Jk si continuam plimbarea spre nord.
Daca va consoleaza cu ceva, ploua destul de des.
I’m one of the dudes. One ot he surfer dudes, I mean. Eu plansa, valurile si oceanul :) In prima zi m-am dus sa ma uit cum fac altii. Kuta Beach, cea mai cunoscuta plaja de surf din Bali (si probabil una din cele mai cunoscute din lume, zic si io)
In a 2-a zi, mi-am luat plansa la subtioara, nu inainte de a adopta o atitudine fail-safe: fail expectancy. Istoria omenirii ne-a invatat ca pozitia bipeda nu se obtine cu una cu doua. La asta s-au adaugat si incercarile anterioare semi-reusite de windsurfing: am cumparat un windsurf acum vreo 3 ani, dar zace intr-un garaj, alaturi de motocicleta lui Fernando.
Cer innorat, atmosfera incarcata, baieti si fete pricepute, asteptau tacuti intre sesiunile de valuri cu fundu pe plansa, scrutand orizontul.