Viata-ncepe dimineata. Toate diminetile sunt insorite. In Thailanda.
Sokay (soferul de azi-noapte) ma ia in primire, ma prezinta catorva calugari. Intru in vorba (vorba-vine ‘intru-n vorba’ – intr-o engleza minimala) cu La, un calugar de 21 de ani, fumator. De altfel, am fost surprins sa vad (in prealabil) ca o parte din calugarii budisti fumeaza, sunt cu mp3-urile in urechi si vorbesc mult la mobil. Nu e chiar imaginea budistului desprins de cele trecatoare, dar, cine-s io sa judec.
Sunt rugat sa mai stau o zi la manastire, sa vorbesc engleza cu ei :) Timpul imi permite, munte, aer proaspat, afara e soare, asa ca accept.
La imi imprumuta 2 cartzulii de propaganda buddhista (in spiritul ‘buddhismul pentru toti’) asa ca ma retrag in cautarea unei poienitze adecvate lecturii. Gasesc un drum ingust (dar pavat) care urca inspre munte, si furat de peisaj, urc cateva ore, bucurandu-ma de privelistea oferita dupa fiecare noua curba.
3 thumbz
Ma pierd in padure, ma regasesc, ma prinde noaptea.
La intoarcere abordez o scurtatura, urmez diverse cararui care duc, in mod egoist, exclusiv la diverse culturi ale agricultorilor montani.
Ajung la 500m de templu (GPS dixit) dar jungla ma-nconjoara, in abundenta, soarele incepe sa se retraga, asa ca prefer sa ma intorc in varf si sa cobor pe drumul cunoscut, cateva ore pe intuneric (cateva stele pe cer, dar nu toate).
Regasesc manastirea si-i cer scuze lui La ca nu am stat mai mult sa conversez cu el. Compnesatoriu, ii arat cateva poze facute de-a lungul calatoriei. Privirea i se odihenste cu precadere pe pozele cu elemente feminine :)
Ma intreaba daca am muzica, ii arat mp3-urile mostenite de la Hana si ma roaga sa-i transfer cateva pe telefon.
Am impresia ca o parte din calugari sunt prea vremelnic dedicati celor sfinte (La e in manastire de la 13 ani), fara sa fi avut sansa sa se familiarizeze cu cele lumesti, ca sa se paota dezice de ele, in cunostiinta de cauza.
2 replies on “Viata monahala”
seamana bine cu calugarii de pe la noi, acelasi fenomen, alte denumiri, alte culori. mi-i amintesc pe cei din rarau, atat de scarbiti si detasati de cele lumesti incat numai despre asta vorbeau, si in special despre filmele porno, pe cei de la Turnu Rosu care-si facusera ditamai hotelul si -l inconjurasera cu gard drept “zona interzisa”, pe Lavrentie din Buila care detinea in pivnita o lada considerabila cu carti despre tantra, sex, yoga si alte cele.
Draga Alex, mi-ai daramat un mit, credeam cu snobismul accidentalului atars de exotic ca budistii sint altfel; dar astept sa ajungi la sholini, poate acolo se mai pastreaza ceva din traditia veritabila.
Alaltaieri am vazut unu care se uita la o poza cu o gagica in bikini pe telefonul mobil. Pe de alta parte majoritatea sunt pusti, ce poti sa le ceri? Poate sa stea acasa :) Prin anumite zone traditia cere ca orice flacau sa petreaca o perioada de timp in manastire. Asa ca e de inteles de ce nu toti sunt intru totul dedicati vietii monahale.
In nordul Thailandei exista expresia “viata de calugar” adica trai lejer / taiat frunza la caini.