Un dans din buric da mult mai timid si fara miscari ample din buric. Probabil asta se dansa pe la petrecerile batacilor, oameni de lume si degraba mancatori de aproape – dupa care trageau un Meniaito ca mai sus.
Category: Sumatra
Waiting Bay
Leaving Medan
Asteptand sa treaca ploaia sub acoperire wifi.
Dupa cateva zile de prea-zgomot si prea-praf, asta cand nu prea-ploaie. De-abia astept sa schimb plansa: Gunung Leuser National Park.
Hello monkeys!
Pos Indonesia. Computer, have.
Riding Penthouse
Cred ca v-am mai psus ca prin partea asta a planiglobului oamenii sunt mai intelegatori si toleranti la capitolul standarde de securitate, ma rog, la mai multe capitole. Pe langa asta n-au inima sa lase pe nimeni pe drumuri, context in care mijloacele de transport sunt folosite la densitate maxima (si peste maxima).
Nu e nici pe departe prima data cand se-ntampla, da pana acum n-am filmat. Sus e foarte placut si vitejos insa de fiecare data cand nu mai apuc loc decat la bagaje, nu pot sa nu ma gandesc decat la ce traiectorie balistica as avea la o frana mai brusca sau o ciocnire minora.
In timp ce pe mine ma bantuie ganduri de-astea si ma tin cu hotarare de ce-apuc, ma intersectez de fiecare data cu pasageri obisnuiti si relaxati care dorm, cauta in bagaje, mai ca nu-si fac unghiile la 80km/h, pe portbagaj.
Previously: Public transport in Laos, loaded, paxontop
Pentru a ajunge la cascada, cel mai greu mi-a fost sa-i retin/pot repeta numele, toata lumea cu mine, SiPiSoPiSo! Si chiar si pentru asta (pentru nume) e un motiv suficient pentru a ajunge la fata locului.
Țâșnește dintr-un izvor subteran, e zice-se cea mai inalta cascada din Indonezia, 120m, ceea ce e nu e neaparat impresionant, impresionant insa e pleoshc-ul constant de la baza, unde pufaie ca o uzina de cuzineti (de parca n-ar fi doar apa) si stropeste de ploua.
Sibayak, ze movie
Fum si pucioasa, in cantitati nespectaculoase.